WWW

Nu făceam niciun fel de legătură la început, dar mi-a stârnit interesul şi am stat să vad tot spotul. Şi ce am văzut mi-a plăcut, foarte drăguţ conceptul!Enjoy it!





Have a great and sunny day! Şi nu uitaţi să vă alegeţi baba!:p

Toate la locul lor

In sufletul fiecarui roman care are cont pe Facebook bate o inima de copywriter inflacarat. Lucreaza in fiecare zi la deadline. Crezi ca e usoara presiunea statusului? Crezi ca trebuie sa scrii pur si simplu ce faci? Hahaha. Simpatic. Statusul trebuie sa aiba un hook, un twist, trebuie sa iasa in evidenta in calupul de statusuri de pe pagina. Numai el, saracul copy de facebook, numai el stie de cate ori a scris si a sters, a completat si a corectat pana cand sa dea Publish.

Ca nimeni nu pune status ca sa anunte ce face. Rare sunt statusurile sincere de genul „Pe la birou, stau”. Lumea pune status ca sa adune commenturi si likeuri. Aici e presiunea. Statusul necomentat sau nelikeuit e o lovitura de moral pentru orice facebooker adevarat si consolarea ca „Eh, n-o prea fi lumea pe net” nu elimina presiunea urmatorului status. Si de cine esti judecat? Chiar de prietenii tai.

Asa ca nu va mirati ca aici se nasc copywiterii adevarati, in conditiile vitrege ale Facebook-ului.

Toata lumea stie testul ala „interesant” dat atunci cand te angajezi in publicitate cu o poza „nebuna” pe care trebuie sa pui tu cel mai „surprinzator” headline. Pai stresul asta il au cei 800.000 de romani de pe Facebook in fiecare zi cand trebuie sa puna cate un comment pe o poza a vreunui prieten. Sa vezi aici presiune de comment out of the box.

Abia astept noile interviuri la agentiile de publicitate. Ce portofolii, ce reclame, ce interesantenii. La interviu o sa se intrebe simplu „Ai cont pe Facebook? Ia sa vedem noi, ce statusuri pui tu? Ce commenturi bagi pe poze? Ce medie de likeuri ai? Dar de commenturi? Ai facut vreun grup? Ia sa vedem, cata lume i-a dat join” Pentru ca, vorba aia, zi-mi ce status ai ca sa-ti zic cine esti. Statusul spune multe despre om: gandeste in engleza, ii plac jocurile de cuvinte, fura din versurile melodiilor, da la prima mana, etc.

Parca vad, la un moment dat, o sa apara o poveste de succes a unui tip care „parca-si aminteste”: „Atunci cand m-am angajat, directorul de creatie mi-a inchis portofoliul, a scos telefonul si a zis. Ia sa vedem ce status ai pe facebook. A iesit din camera si asta a fost. M-a angajat.”

Deci putem sa stam linistiti, la copywriteri, sky’s the limit. Special pentru ei am facut grupul „La ce statusuri am, merit sa fiu copywriter” (cine nu se prinde unde e, sa nu-si mai bata capul) unde, mai stii, poate povestea de succes de mai sus poate deveni realitate. Ofer toolul asta industriei. Un grup de unde poate oricine sa selecteze dintre copywriterii de Facebook.

Si, daca stau sa ma gandesc un pic, iau acum Flickr-ul si rezolv si partea de art directori.

Articol via http://iqads.ro/Editorials_read_12034/?RemoteID=77a886f9303b11af8adc10314ce0ed18&checksum=49e0aadf7239b7cea44b3b616da4d547

PS: Am lasat reclama de la Mac, ca asa bine arata Big Mac-ul ala, ca de fiecare data cand il vad mi se face pofta!:P (stiu ca nu-i ok cu junk food-ul, dar mai facem si exceptie de la regula cateodata)

care-i treaba?

In mod normal, acum ar trebui sa fiu cu nasul in caietul ala bleu si sa invat ceva legislatie pt extemporalul de maine.. Freaky isn't it? :))) Dar...DA, se poate si asa ceva., atunci cand proful pune cateva intrebari (legate de legislatie evident) si nu se aude decat o tacere mormantala in sala. Ei bine, noaptea asta va fi una lunga:>. Aveam o gramada de alternative la ce as fi putut face in seara asta:

• sa stau si sa caut ceva bibliografie pt licenta si sa fac un plan;
• sa caut cate ceva despre Deindividualizare pt un proiect (thx Good ca e dupa vacanta!:d)
• sa ma apuc de citit dintr-o biblie tare frumusica de Zaltman - Cum gandesc consumatorii
• sa merg in Dublin Pub, unde e petrecere ANOSR cu ligile si asociatiile din Iasi( si eu stau acasa si imi bat capu cu ceva ce oricum nu o sa-mi foloseasca100% :( )
  
• sa ma uit la un episod din Grey's ori Gg sau...la unul de pe lista C.I.
  
• sa ma gandesc la o strategie de promovare pt sedinta de maine la Elab. produselor de PR& ADV
• sa ma gandesc la cum ar trebui sa arate proiectul final din urma trainingulului DTC
• sa ma pun si sa citesc ceva pe luni la examenul DTC pt Competente Sociale si Civice

.......si sigur ar mai fi daca as sta sa ma gandesc un pic!

Concluzia e oricum aceea ca... va trebui in noaptea asta sa pun cate ceva la punct legat de semne de circulatie, despre manevre, despre prioritate and stuff...Great! Am deja un feeling ca saptamana asta si cealalta o sa fie asa aglomerate, incat...nici nu indraznesc sa ma mai gandesc la faptul ca ar trebui sa ma mai apuc si de o curatenie generala, de sarbatori...nici gand (momentan)!

Oricum e de apreciat faptul ca luni o sa fac un refresh, adica am sa merg la tuns..in sfarsit si nu neaparat pt ca ar fi trebuit sa fiu saptamana asta la poza pentru albumul de la cursul festiv, ci pt ca din cand in cand mai trebuie sa vii si cu o schimbare:P Change it's start when someone sees the next step! so change is happening and change is inevitable :D!
Pana luni mai e oleaca, asa ca imi iau Milka mea cu alune si stafide si ma intorc la caietul bleu, pe care am sa-l iubesc dupa ce voi avea permisul de conducere!

PS: daca cineva se plictiseste cumva, artuncati cate o privire si pe-aici:P

Sa va mearga toate bine!

Cafeaua imbunatateste MSD

In perioadele foarte aglomerate, caracterizate printr-un numar mare de proiecte sau termene-limita, cand receptam si procesam un flux continuu de informatii, trebuie sa acordam o atentie deosebita capacitatii de memorare pentru ca ea sa functioneze la cote maxime.

Studiile recente furnizate de NESCAFÉ au demonstrat cum cantitatea de cafeina dintr-o cana de cafea (60-100 miligrame de cafeina) poate imbunatati memoria de scurta durata.

Studiile in domeniu citate de NESCAFÉ au aratat ca exista o relatie puternica intre cafeina si modul in care functioneaza creierul uman. In primul rand, cafeina contracta vasele de sange din creier astel incat functiile metabolice sa se desfasoare mai repede si energizeaza creierul, actionand ca un stimulent. Astfel, cafeina activeaza acea parte a sistemului nervos central care imbunatateste capacitatea de memorare si de concentrare. (Nehlig et al. 1992., Fredholm et al. 1999., Davis et al, 2003., Daly et al. 2004; Fisone et al. 2004., Tieges, 2007)

“Rezultatele studiilor furnizate de NESCAFÉ au demonstrat modul in care cafeaua actioneaza asupra sistemului nostru nervos, fiind un stimulent adevarat pentru memoria de scurta durata si nu numai. Astfel, cafeaua solubila face parte din alimentele care ne ajuta sa ne concentram mai bine in perioadele aglomerate si stresante, pentru ca vom reusi sa procesam mai usor si mai repede multitudinea de informatii pe care le avem de retinut. Pentru stimularea performantei mentale este esential sa pastram un consum moderat de 2-3 cani de cafea solubila pe zi si de asemenea, sa facem multa miscare si sa avem o alimentatie sanatoasa”, declara Luiza Pirvu, consultant in nutritie.

Memoria poate fi clasificata in memorie de scurta durata, memorie de lucru (acea parte care este activa in momentul procesarii informatiei) si memorie de lunga durata. Cafeaua are efecte benefice asupra primelor doua tipuri de memorie, mai ales atunci cand trebuie sa retinem o cantitate mai mare de informatii in acelasi timp. Functiile din zona memoriei scurte includ prioritizarea informatiilor, realizarea sarcinilor primite in mod eficient sau procesarea unui flux nou de informatii.

Studiile furnizate de NESCAFÉ au demonstrat ca o cana de cafea are efecte stimulatoare: procesul de gandire devine mai rapid, memoria este mai buna si atentia este sporita. Beneficiile consumului de cafea solubila sunt vizibile atat asupra vitezei de procesare a informatiilor, cat si a cantitatii de informatii memorate.

Cafeina poate mari viteza de procesare a informatiilor cu un procent de 10%, iar o cantitate de 200 de miligrame de cafeina (continuta in doua cani de cafea solubila) consumata in primele ore ale zilei poate avea efect energizant pentru intreaga zi.

Astfel, cafeaua solubila are efecte benefice si in cadrul procesului de memorare, intrucat cafeina contribuie la retinerea oricarui tip de informatie, intensificand capacitatea de concentrare si alungand oboseala. in continuare, specialistii moderni se implica in numeroase cercetari pentru a intelege exact cum functioneaza creierul uman si cum ne putem imbunatati procesul de memorare si concentrare.

NESCAFÉ pune la dispozitia consumatorilor de cafea solubila si un Infoline, la care pot afla informatii si primi recomandari despre consumul de cafea solubila si efectele acesteia de la consultantul Nestle. Infoline-ul gratuit poate fi accesat la numarul 0800 637 853 (0800NESTLE), numai din reteaua Romtelecom de luni pana vineri, intre orele 09.00 - 18.00, cu exceptia sarbatorilor legale.

In cadrul programului de informare Despre cafea cu sanatate, lansat in acest an, NESCAFÉ va prezenta toate beneficiile cafelei solubile asupra organismului uman. Astfel, consumatorii vor intelege ca un consum moderat de cafea solubila actioneaza in mod pozitiv asupra sanatatii corpului.

Think. Feel. Drive.

Un spot bine lucrat, foarte originala ideea si conceptul! Enjoy it, my dear!:P

Reputatie online?!

Vroiam acum sa incep cu un P.S. , dar il pastrez pt sfarsitul postului(altfel n-ar mai fi P.S. :P). Reputatie online!? Suna pompos...sau suna suuper pompos, daca vreti:)) Cum ne cream o reputatie online? De ce avem nevoie si de o reputatie online? La ce ne ajuta o reputatie online? ... sunt intrebari pe care unii dintre noi ni le punem intr-un anumit moment din "vaga" noastra existenta.

Nu mai putem nega importanta internetului si nici felul in care acesta incepe sa ne afecteze viata reala. Cel mai evident exemplu este cel al angajatorilor care au inceput sa caute informatii despre viitorii angajati via Twitter/ Facebook sau HI5 (hi5 mai putin, dar se practica:P ). Si atunci, nu vrei sa ii impresionezi online? (R: "Normal, doar vreau nenorocitul ala de job, stau de ceva timp si visez la clipa asta!" - raspuns clasic). Data fiind implicarea noastra in lumea virtuala cred ca e de datoria noastra sa va dam cateva sfaturi utile pentru a razbate si prin jungla cyber, nu numai cea de "beton". In primul rand ar trebui sa intelegem ca toate posturile noastre pe internet (fie ele discutii, topicuri in forumuri sau blogul personal) au un efect direct asupra noastra. Cel mai profi cu putinta ar fi sa ne asumam responsabilitatea faptelor noastre online asa cum o facem si in viata reala( in cel mai fericit caz:P)

Cred ca imi vin acum in minte 5 chestii pe care ar trebui musai sa le faci si care ajuta la construirea si imbunatatirea reputatiei online, prin care ar trebui(acum sau candva) sa ne impresionam angajatorul (sa ne ofere noua jobul si nu alticuiva:d)

1. Detine drepturile pentru numeletau.com/.ro

Un domeniu online nu mai costa o avere, asa ca, daca vrei sa fii sigura ca nimeni nu posteaza materiale nepotrivite intr-un site cu numele tau, ar fi bine sa achizitionezi drepturile pentru acel domeniu. In plus, acest domeniu poate fi anexat blogului tau si poti sa le arati celor din jurul tau care sunt cu adevarat pasiunile si aptitudinile tale.

2. Blogul tau

Din ce in ce mai multi angajatori din mass-media si zona creativa au inceput sa tina cont de munca depusa in sustinerea blogurilor. Daca nu ai experienta in domeniu, poti prezenta blogul personal ca mostra a deprinderilor tale.

3. Site-uri mici si mari

Spre deosebire de blog, un site e o dovada in plus a capacitatii tale de sintetizare si expunere a informatiilor primite. O aplicatie de amploare poate impresiona mai usor viitorul angajator. Insa, ca si in cazul blogurilor, este bine sa nu oferi detalii personale precum adresa, conturi, parole, sa nu-ti iei teapa, nu de alta:))

4. Limiteaza numarul profilelor

Cate profile online ai acum? Personal cred ca pot numi usor vreo 10, insa pe majoritatea m-am logat doar o data sau de doua ori, din an in Paste:-j. Pentru a evita neintelegeri ar fi bine sa iti limitezi numarul profilelor online, sa mentii doar cate va pe care le uploadezi periodic si nu te pot pune in situatii incomode (ar trebui sa te gandesti de doua ori inainte de a face comentarii nepotrivite sau sa uploadezi materiale compromitatoare).

5. Informatii pretioase

Posteaza pe bloguri sau forumuri informatii importante pentr u domeniul tau de referinta. De exemplu, daca lucrezi (sau ai de gand sa lucrezi) in domeniul PR&Adv. atunci trebuie sa te regasesti pe platforme care au legatura cu acest domeniu si nu pe cine stie ce minunatii.


PS: Am apucat sa scriu si postul de astazi, deci i'm ok:P. Sa va fie seara faina!

seful bun vs. seful rau in timpuri de gripa

Sfarsitul lui noiembrie a venit cu un soi de gripa, cu care m`am pricopsit si eu..asta e partea urata a povestii asa ca nu am sa va povestesc despre asta, pt ca stim cu totii cum functioneaza "sistemul gripal"...

Printre experimente de-a lui Stanford si alte cele, am convenit in sfarsit sa ma ridic din pat dupa niste servetele( va imaginati si singuri pentru ce erau:P ). E firesc sa te impiedici intre timp de pc, asa ca mai verifici un mail, mai una alta. Sa ne oprim la verificatul mailurilor (5137 inbox si 22 spam...pff, destule oricum). Click din curiozitate intai si apoi din interes ce-i drept, pe newsletter-ul celor de la IQads. Mi-a atras atentia inca de la inceput treaba cu "De vorba cu seful: la o cafea glumim, la o bere deja ne suparam" , funny asa-i? :P Si ca sa nu ma lungesc inutil pe timp criza, va las pe voi sa va bucurati ochiul (chiar daca sunteti publicitari ori nu) :>



Regula numarul 1: Seful are intotdeauna dreptate. Regula numarul 2: Si in cazuri exceptionale se aplica tot regula numarul 1. Parca asa era vorba din popor, nu? Dar pentru ca ne-am plictisit de clisee, putem gasi in reclame tot felul de invataminte despre cum sa gestionam mai bine relatia cu seful. Pe scurt, publicitareste vorbind: fa-l pe sef sa rada si te-ai scos, dar nu-l lasa sa-ti acapareze viata personala, profita de ocazie cand nu e atent si fugi unde vezi cu ochii si nu in ultimul rand, vorbeste cu el cand are chef. V-ati prins deja, e vorba de doua reclame la bere si doua reclame la cafea. Skol a inceput o adevarata cruciada impotriva sefilor autoritari care pun stapanire pe timpul tau liber. Astfel ca, “dupa serviciu racoreste-te cu Skol” este indemnul care sustine ideea ca in spatele fiecarui angajat muncitor sta seful plin de pretentii. Skol targeteaza astfel oamenii obositi si ocupati care valorizeaza putinul timp petrecut cu prietenii si apreciaza un brand care le intelege nevoile. Executional au ales sa ilustreze “always on my back” cat se poate de concret, fara abstractizari. A iesit un spot amuzant, chiar daca pastreaza o nota de SF in el.


Pur si simplu se poarta exagerarile, e si cazul spotului Golden Brau. Ok, e plauzibil sa se isterizeze un sef asa, e mai putin plauzibil ca un angajat sa il imite si asta sa il binedispuna pe acesta. Dar, per total mesajul e tare: tipul care il face pe sef sa rada e cel care “face treaba sa mearga”. E cumva tot o revolta impotriva sistemului, a ierarhiei, a sefului de oriunde. Dar e mai subtila revolta. Problema e: oare se confunda mesajul Skol cu cel transmis de Golden Brau? As zice ca nu, desi la prima vedere ambele apeleaza la acest personaj controversat – seful enervant – , in cazul Skol berea cu prietenii e ocazia de a scapa de stresul de la birou, simbolizat de persoana sefului, in timp ce Golden Brau e berea pe care o savurezi tot dupa orele de program, dar e cumva o recompensa pentru “cel care face treaba sa mearga”. E ocazia cu care razi de faza zilei, in care tipul simpatic a reusit sa iasa basma curata din confruntarea cu seful. Si apropo de confruntarea cu seful, reclamele la cafea dau dovada de mai putin curaj in aceasta lupta. Poate ca e si plauzibil, unde lipseste alcoolul, te comporti mai responsabil. Asa ca Jacobs ne invita sa bem o cafea in afara biroului, dar atentie, in timpul programului! Angajatii din reclama cu pricina se tarasc de-a busilea prin birou pentru a nu fi observati de sef cand se furiseaza afara. Nu aveau de ales, pentru ca “Jacobs 3 in 1 este invitatia pe care nu o poti refuza”. A, si inca ceva, sa observam ca Jacobs 3 in 1 ramane sa targeteze oamenii ocupati, cu job-uri solicitante, in timp ce Jacobs Dynamix ataca agresiv segmentul tinerilor. E interesanta segmentarea asta in cadrul unui segment de piata deja nisat. Dar probabil ca era nevoie, daca tot s-a intetit competitia odata cu aparitia Doncafe Mixes. Sa nu uitam insa ca aroma cafelei nu e monopolizata de ambalarea acesteia la plic. Nescafe vine si el cu o propunere de cafea savurata la birou, in prezenta sefului. Doar ca subiectele de “barfa” enumerate astfel incat sa impace si capra si varza (meciul sau filmul de aseara, vacanta perfecta, colega cea noua etc.) sunt si pe placul sefului. Si iata ca angajatii din spotul Nescafe sunt infinit mai norocosi decat cei din spotul Jacobs, pentru ca “si sefului ii plac pauzele lungi”. Si daca ma intrebati pe mine, argumentul decisiv pentru care se intampla asa, trebuie sa fie cu siguranta legat de faptul ca seful din spotul Nescafe e de fapt sefa.

Stim prea bine ca femeile aflate in pozitii de conducere sunt mai empatice, mai dispuse sa asculte, mai avizate in a rezolva conflictele aparute la locul de munca, cel putin asa afirma numeroase studii in domeniu. Ce-i drept, e foarte posibil sa fie si mai putin abile sa dirijeze echipa spre cote inalte de productivitate daca tot le place atat de mult sa stea la barfa. Dar cui ii pasa, mai bem o cafea, mai spunem o glumita. Timpul trece. Iar consumatorul ramane cu gandul la aroma unei cafele savurate in liniste, chiar si la birou. Ce-i drept, pentru altii ar putea fi mai tentata senzatia ca risca totul pentru o cafea Jacobs, pentru ca si gustul pentru pericol poate fi combinat cu cafeaua si poate iesi chiar bine. Ramane sa alegem fiecare ce bautura ni se potriveste mai bine pentru a ne imbunatati performantele la locul de munca, sau cel putin perceptia sefului asupra acestora si apropo, aveti grija sa nu va prinda citind articolul asta.


Cam atat pe o zi de joi. Daca o sa mai postez in continuare, inseamna ca am scapat de gripa:))

Publicitatea din jurul nostru

Intre termenii publicitate si advertising, limba romana a creeat o confuzie care dainuieste si in ziua de azi, pentru consumatorii de rand. Destui oameni spun: „Nu vorbesc despre acest lucru, nu vreau să se spună că fac reclamă.” Sau: „Dacă m-aş referi la aşa ceva, aş face publicitate mascată.”

• Advertising vs Publicitate

Ce au in comun una cu cealalta? Simplu. O traducere a limbii romanesti de tip "mot a mot". Limba engleza foloseste doi termeni diferiti pentru ceea ce romanii de rand numesc "publicitate", si anume Publicty si Advertising, unde primul termen are o semnificatie mai bogata (notorietate, informatie menita promovarii unor interese/produse,etc.), iar ultimul a fost numit de catre AMA drept " „orice formă plătită de prezentare şi promoţiune non personală de idei, bunuri şi servicii pe care o foloseşte o firmă specifică”.

Publicitatea in sine se leaga de mai multe ramuri ale stiintei, fiind un camp de complexitate ridicata al practicii sociale, care intalneste mai multe discipline (psihologie, mitologie, sociologie, estetica), complexitate care face IMPOSIBILA stabilirea unei SINGURE definitii in ceea ce priveste termenul de publicitate. Bine, per total, publicitatea se poate descrie drept informarea si persuadarea controlate şi identificabile prin intermediul mass-mediilor.Definitia clasica a publicitatii o plaseaza in cadrul procesului de marketing, acea „arta a crearii conditiilor in care cumparatorul se convinge singur sa cumpere” (John Ferguson).

Ca fenomen economic, publicitatea ar regla sistemul economic asigurând „scurgerea” producţiei, ar atrage atenţia asupra unor produse şi servicii de calitate care, dat fiind numărul mare de produse şi servicii dintr-o categorie, ar putea trece neobservate. Alaturi de moneda, discursul valorizant al reclamei actioneaza ca un lubrifiant economic. Tot publicitatea însă ar accelera uzura morală a produselor, ar dezvolta artificial domenii ale producţiei, ar da false dimensiuni progresului tehnologic, ar populariza produse şi servicii de slabă calitate.

Ca fenomen social, ar spori integrarea indivizilor (de pildă, semnalându-le tipuri de comportament care să le aducă acceptarea într-un grup social), ar înlesni cunoaşterea universală a valorilor, ar crea noi moduri de viaţă. Pe de altă parte, publicitatea ar produce frustrări şi resentimente, alimentând conflicte sociale, ar crea false nevoi, generând confuzie în rândul publicului.

Ca fenomen psihic, publicitatea ar consolida sentimentul existenţei. Dar tot ea ar conduce la false reprezentări ale realităţii, ar cultiva narcisismul, hedonismul şi euforia, ar fi o „formidabilă activitate constrângătoare şi abrutizantă, tratând omul ca pe cel mai obtuz dintre animale” (Georges Duhamel, scriitor francez, 1884-1966).

• Marketingul...?

Activitatea de marketing cuprinde o sumedenie de activităţi, care rareori sunt percepute ca aparţinând unui trunchi comun: vânzări, publicitate, stabilirea preţurilor etc. De aceea, AMA a definit activitatea de marketing drept „procesul de planificare şi realizare, preţuire, promoţiune şi difuzare de produse, servicii şi idei care să determine schimburi în măsură să satisfacă scopuri individuale şi organizaţionale”. Termenul marketing acoperă o suită considerabilă de activităţi interdependente, care trebuie armonizate în vederea atingerii unui obiectiv stabilit cu precizie.

De aceea, aceasta activitate este impartita in trei mari directii:

1. cine sunt cumparatorii si ce cauta acestia;
2. ce produse specifice satisfac nevoia acestora;
3. pe ce cai ajung cumparatorii la produsul destinat acestora;

O primă sarcină a cercetării publicitare este să definească, în cadrul unei pieţe, publicul-ţintă al unui produs. Adecvarea mesajului la publicul-tinta se face prin selectarea datelor de maxim interes si prin structurarea lor in functie de specificul de procesare a informatiei de catre consumatorii tinta, dar si de mass-media folosite.

Termenul de market, tradus din nou mot a mot, are doua explicatii, care au o mica legatura una cu cealalta:

• tematica - piata reprezinta grup de indivizi interesati de o anumita categorie de produse: detergenti, masini, bauturi,etc.
• geografica - piata este spatiul autonom si coerent in care se desfasoara activitati economice.

Cel mai des, cele doua acceptatiuni se intersecteaza: piata romaneasca a bauturilor, pretul petrolului raportat la nivel mondial, deoarece termenii piata si categorie de produse sunt colerativi - nu te poti referi la unul fara a il implica si pe celalalt.

• Si ce impact au avut toate acestea?

În publicitate se consideră o gravă greşeală încercarea de a vinde un produs dintr-o categorie tuturor cumpărătorilor / consumatorilor care formează piaţa acelei categorii. Această greşeală poartă numele de majority fallacy. E greu de crezut că femeile din România care câştigă 800-900 de euro pe lună vor cumpăra produse cosmetice Gerocosen, destinate unui public feminin ale cărui venituri se învârt în jurul a 200 - 300 de euro pe lună. Diferenţa nu se explică numai economic (preţul diferit al produselor), ci şi psihic şi social (dorinţa de a-ţi construi o imagine rafinată, sofisticată, de a ocupa un statut cât mai înalt în societate, dorinţa de a te integra într-un grup de prieteni, de a fi firească, directă, camaradă etc.).

Despre publicitate....

Istoricii publicităţii se străduiesc să-i stabilească acesteia o vârstă cât mai mare. Francezii şi britanicii revendică întâietatea. Intradevar, primele forme din ceea ce putea sa insemne "publicitate" au aparut inca din antichitate, de cand primitivii schitau diferite desene ce infatisau mai mult sau mai putin oameni sau animale. Mai toţi admit că despre publicitate într-un sens apropiat de acela din zilele noastre putem vorbi în jurul lui 1770, când laboratoarele cosmetice şi farmaceutice investesc în popularizarea produselor lor. În aceeaşi perioadă, ziarele britanice îşi pun ultimele pagini la dispoziţia celor care doresc să facă oferte comerciale.

În 1836, Émile de Girardin fondează „La Presse”; este primul ziar al cărui preţ este mai mic decât costul de producţie. Diferenţa era acoperită de publicitate. Preţul unui număr din „La Presse” reprezenta jumătate din preţul celorlalte ziare. Girardin avea o întreagă filosofie în legătură cu publicitatea. După el, „ziarul trebuie să-l plătească anunţurile”, un anunţ trebuie să spună „ce se vinde, la ce preţ, pe ce stradă, la ce număr” şi „să fie concis, simplu, cinstit, să nu poarte nici o mască, să meargă drept la ţintă, cu fruntea sus”. Se vede limpede ce diferenţă există între cerinţele publicitare de acum ceva mai bine de 150 de ani şi cele de astăzi.

„La Presse” avea drept colaboratori scriitori celebri: Honoré de Balzac (1799-1850), Alexandre Dumas (1802-1870), Victor Hugo (1802-1885), Gérard de Nerval (1808-1855), Eugčne Sue (1804-1857)... Balzac a rezervat destule pagini din romanul său César Birotteau publicităţii, Hugo a lansat o cerneală care îi purta numele...

Restauraţia franceză (de la revenirea dinastiei Bourbon, 1814, o dată cu prima abdicare a lui Napoléon, până la prăbuşirea ei, o dată cu revoluţia din 1830) a stabilit taxe de timbru foarte mari pentru ziare, pentru a le elimina. Ca să reziste, acestea au început să vândă spaţiu tipografic pentru publicitate. Din această perioadă datează argumentul că publicitatea este un garant al libertăţii presei.

Prima agenţie americană de publicitate este creată în 1867 de James Walter Thompson, combatant în războiul civil (1861-1865). Până atunci – şi încă destulă vreme după aceea – reclamele erau executate de producătorii bunurilor de vândut, nu existau agenţii specializate. În 1873, Eastman Kodak, unul dintre cei mai buni clienţi ai ziarelor, cheltuia pentru publicitate suma de 350 de dolari. În anii 70 ai secolului XIX, Charles Havas – care spre mijlocul secolului crea în Franţa un serviciu de ştiri transformat pe la mijlocul secolului XX, după o existenţă agitată, în Agence France Presse – înfiinţa o agenţie de publicitate care mai există şi astăzi; Havas este unul din cele mai puternice grupuri de publicitate europene.

În ultimele decenii ale secolului XIX, publicitatea nu făcea altceva decât să menţină numele producătorului în atenţia publicului. De-abia după 1900 apar în publicitate motive de achiziţionare. Palmolive promite femeilor o piele tânără; pianele Steinway sunt prezentate drept „instrumentul nemuritorilor”; în 1916, o reclamă cu titlul "Drink an orange", creată de Claude Hopkins, oferă consumatorilor storcătoare de citrice evidenţiind două dintre beneficiile fructelor: gust bun şi sănătate. Se admite că această ultimă reclamă a contribuit la modificarea obişnuinţelor culinare în Statele Unite: de atunci, americanii beau mult mai mult decât mănâncă portocale. Publicitatea era solemnă, moderată, nu cuprindea nici exagerări, nici bufonerii.

În anii '20 reclamele pătrund în radio, unde se folosesc din ce în ce mai des voci celebre, în stare să atragă asupra produsului prestigiul posesorilor lor. De la jumătatea secolului XX cuceresc şi televiziunea. În 1954, Madison Avenue, celebră arteră din New York, devine „cartierul general” al publicităţii americane. Doi ani mai devreme, intrase în politică: Rosser Reeves produce spoturi pentru Eisenhower.

Interesul crescând pentru publicitate dovedit de firme se datorează puternicei creşteri economice de după cel de-al doilea război mondial. Occidentul descoperă abundenţa la începutul anilor 60. În 1983, în S.U.A. s-au investit în publicitate 80 de miliarde de dolari, mai mult decât produsul naţional brut al Arabiei Saudite; în 1991, industria publicitară americană ajunsese la 126 de miliarde de dolari (jumătate din piaţa mondială); în 1996: la 181 de miliarde de dolari. Cât despre interesul publicului pentru publicitate, el este constant ridicat: în 1977, în Statele Unite refrenul "You deserve a break today" dintr-o reclamă pentru MacDonald’s, era depăşit în popularitate doar de imnul naţional (se ştie că americanii sunt foarte patrioţi).

Anii '60 ai secolului XX, ani în care publicitatea „era mai degrabă o formă de exprimare personală decât o industrie a persuasiunii”, sunt consideraţi perioada revoluţiei creative în publicitate. Până la apariţia radio-ului, vânzările erau ştiinţifice; o „vânzare ştiinţifică” evidenţia calităţile specifice ale produsului de cumpărat, motivele pentru care acesta merita achiziţionat. În anii 50, Rosser Reeves teoretizează celebra Unique Selling Proposition, care subliniază un singur beneficiu. E vorba de un beneficiu pe care concurenţa nu-l poate oferi sau, pur şi simplu, pe care concurenţei nu i-a dat prin gând să-l propună. Anii 70 reprezintă epoca marilor studii sociologice şi psihologice pentru aflarea nevoilor şi problemelor cumpărătorilor. În fine, din anii 80, aspectul tehnic-industrial al publicităţii trece înaintea celui artistic. Se poate vorbi, în ultima vreme, de deschiderea publicităţii spre postmodernism şi contracultură.

Ca orice domeniu câmp al practicii sociale care aspiră la recunoaştere şi prestigiu, publicitatea îşi stabileşte părinţi fondatori şi reprezentanţi iluştri. Bill Bernbach a făcut studii la Universitatea din New York, obţinând licenţa în literatură engleză. Dădea expresiei originale o mult mai mare atenţie decât cercetării, atât de cultivată de alţi publicitari. De altfel, agenţia la care a lucrat – Doyle Dane Bernbach – a „clasicizat” echipa copywriter – art director. Dintre campaniile care l-au făcut celebru trebuie amintite cele pentru Volkswagen (socotită cea mai bună din istoria publicităţii) şi Avis. Dacă stilul lui Bernbach ar trebui caracterizat printr-o sintagmă, aceasta ar fi „inteligenţa umoristică”.

Leo Burnett, întemeietorul „Şcolii de la Chicago”, credea că în fiecare produs se ascunde o dramă inerentă; sarcina publicitarului ar fi să evidenţieze drama respectivă. Cultiva stilul familiar şi plin de căldură, direct, al Americii de Mijloc. Îi fac faima campaniile pentru Marlboro, Kellogg’s, Gleem - Procter & Gamble. Campaniile publicitare ale lui Burnett au acoperit adesea perioade îndelungate: cea pentru Marlboro datează de la începutul anilor 60, cea pentru United Airlines având drept slogan "Fly the friendly skies" s-a desfăşurat vreme de douăzeci de ani.

David Ogilvy, creator al agenţiei Ogilvy & Mather, voia să facă din publicitate o ştiinţă exactă. Reclamele construite de el aglomerează detalii, prezintă descrieri minuţioase. Stilul său poate fi redus la sintagma „să ştii totul”. Faima i-a adus-o o reclamă de peste 700 de cuvinte pentru Rolls Royce cu titlul "At 60 miles an hour, the loudest noise in this new Rolls-Royce comes from the electric clock", o completează reclame pentru cămăşile Hathaway şi pentru Schweppes.