joi, 30 decembrie 2010

Total

Fiecare început are şi un sfârşit! Şi la fiecare sfârşit tragem cu toţii linie şi facem socoteala! Totalul de realizări şi eşecuri, totalul de împliniri şi dezamăgiri, totalul de dorinţe împlinite sau neîmplinite, totalul de momente şi trăiri de pe parcursul întregului an! De unele ne amintim cu plăcere, pe altele nici măcar nu vrem să le punem la socoteală (din orgoliu sau din încăpaţânare), unele ne-au schimbat total traiectoria, altele ne-au adus cu picioarele pe pământ! Unele momente rămân memorabile şi atât...pentru că vorbele sunt de prisos! Unele sentimente au apărut şi au dispărut ca şi cum n-ar fi, altele s-au încăpăţânat să rămână!

O dorinţă împlinită a schimbat într-o clipă datele problemei şi rezultatul a fost câteodată cu virgula..sau cu...Rest! Pe partea cealaltă de pagină a fost o altă dorinţă, neîmplinită...care a adus la pachet un 3 în 1 în care nereuşita nu a însemnat că sunt mai prejos, ci că nu sunt perfectă; nu a însemnat că mi-am irosit timpul, ci că ar fi un motiv în plus să încep ceva nou; nu a însemnat că ar fi trebuit să renunţ, ci că ar fi trebuit să mă străduiesc mai mult...

Zic poate că e mai bine să priveşti din 100% doar procentul acela care acoperă lucrurile bune, şi nu pentru că e mai important, ci pentru că te face să avansezi cu un pas! După ce aduni sentimentele şi împarţi trăirile, după ce scazi persoanele şi înmulţeşti dorinţele...tragi linie şi rămâi cu rezultatul, care îţi este scris negru pe alb şi înseamnă experienţa ta din 8760 de ore, din care ai dreptul să înveţi cât eşti capabil! Şi în final nu ai făcut decât un calcul simplu şi nu aştepţi decât un an nou, un 2011 în care să ai parte numai de reuşite! Îţi spui hotărât care îţi sunt obiectivele şi încerci să ţi le atingi prin orice mijloc, îţi propui o listă nouă de dorinţe şi nu aştepţi decât să le vezi devenite realitate! Un 2011 perfect!







vineri, 17 decembrie 2010

review.

"Astazi e 6 octombrie! Intotdeauna am considerat cifra 6 o cifra norocoasa si nu neaparat pentru ca e ziua mea de nastere. Ar trebui ca fiecare om sa aiba dreptul pe an la o dorinta si dorinta aia sa-i fie indeplinita. De ce nu s-a brodit asa inca de la Inceputuri? Ar fi fost o ideie buna! Daca ar fi fost asa, cred ca anul asta mi-as fi dorit sa ne uitam undeva pe la o jumatate de lume, unde sa nu fie decat un ocean si o coliba cu un sezlong rosu..sau albastru, dupa preferinte, sa nu ne hranim decat cu cuvinte si sa nu existe zi si noapte….sa fie doar asa… o lumina difuza care sa ne faca sa ne dorim sa fim Una. Sa putem opri din cand in cand timpul, sa ne uitam intr-o oglinda si sa ne vedem in viitor. Sa lasam fiecare cate o urma in nisip – una eu si una tu - ca nu cumva pasii nostrii sa se rataceasca sau sa apuce vreo cale gresita, ci sa fie apropiati, perecehe cum ar zice unii! Mi-ar mai place ca, atunci cand as fi suparata sa-mi dai o floare cu 6 petale, fiecare sa aiba o culoare si sa nu miroase nici prea intepator , nici prea moale. Fiecare culoare sa fie asemuita unui mod de a ma saruta: daca patala e rosie, sarutul sa fie unul aprins, izvorat dintr-o oarecare dorinta, daca petala e verde, sarutul sa fie unui indraznet, daca petala e albastra….sarutul sa fie unul prelung si apasat, daca petala e neagra…. Aaa nu, nu! Sa nu fie vreo petala neagra, mai bine sa fie una alba si sarutul sa fie unul pueril si moale pe frunte! Si asa mai departe… Ah..si floarea sa nu se ofileasca, sa fie vesnica! Si noi sa fim ca floarea! […]"


luni, 13 decembrie 2010

să ningă, am zis!

Am zis că voi scrie urmatorul post odata cu prima zăpadă (în București), în condițiile în care mă așteptam ca prima ninsoare să nu fie de 15 minute pe ceas! Hmm, a fulguit așaa.. amagitor vineri, dar nu m-a mulțumit deloc! Încă un motiv in plus pentru care îmi e dor de...Iași! Sau dacă nu...de un loc cu zăpadă! Încă aștept..


miercuri, 3 noiembrie 2010

Home sweet home!


Aşteptam cu nerăbdare o ţâră de timp liber ca să scriu un post despre cum a fost weekendul care a trecut! De ce? Pentru că momentele frumoase se împărtăşesc! :d Pentru că unele lucruri bune vin pe neaşteptate, m-am bucurat din plin de un weekend minunat acasă, în Iaşi!:) Eheheheh, nicăieri nu-i mai bine ca acasă! It`s so true...

Boon! După ce am avut o experienţă (ne)plăcută cu un maxi-taxi care nu mai mergea de vreo două săptămâni şi pe care eu încă îl aşteptam, am avut aşa un sentiment ciudăţel când am intrat în casă pentru că toate ale mele erau exact aşa cum le lăsasem, neatinse şi nemişcate! Însă.. s-a risipit repede sentimentul pentru că în scurt timp, puţinele ore s-au umplut repede cu multe momente plăcute. care cum era de aşteptat m-au distras de la acea ordine apăsătoare. M-am văzut cu mare plăcere la o cafea/bere/suc (după caz) cu prieteni de-o viaţă, cu foşti colegi de liceu şi de facultate, cu vechi prieteni din ASFI, cu amici şi cu oameni plăcuţi de care îmi era dor. Sigur... categoriile se pot întrepătrude şi unii prieteni "de-o viaţă" erau foşti colegi de liceu/ facultate sau oameni din ASFI şamd.

Nu am putut decât să mă bucur şi să profit din plin de tot şi să îmi dau seama că 400 de km nu au cum să modifice unele prietenii, ci din contră.. pot să le întărească şi să le alimenteze cu noi experienţe! Tânjeam după povestirile de a doua zi de la cafea, sau de poveştile zâmbinde din spatele unei beri sau de..... :) E bine să ai sentimentul că îţi reîncarci bateriile şi că mai adaugi o serie de fotografii în folderul x - eh nu vă zic cum e denumit la mine în PC folderul ăsta:P


Acestea fiind spuse, la cât mai multe prietenii care să reziste în timp! Vă salut pe toţi şi vă pup pe toate!

duminică, 24 octombrie 2010

Romanţa ei

Când vei vedea-ntre geamuri, la fereastră,
O cupă de cristal,
Şi-n cupa de cristal, o floare-albastră -
Simbolul unui rendez-vous banal -
Oricine-ai fi, să intri fără teamă,
Căci gura mea te-aşteaptă
Şi trupul meu te cheamă!...

Necunoscut, sau prieten vechi,
Nu-mi pasă!...
Oricine-ai fi, tu poţi intra oricând la mine-n casă,
Căci casa mea e casa tuturora,
E madrepolul magic de mărgean
Spre care năvile-şi îndreaptă prora,
Să-şi caute-adăpost în plin ocean...

Şi-aşa cum sunt -
Femeie sau fecioară,
Plebeie anonimă sau regină -
Eu te primesc cu-aceeaşi simpatie
Şi-oricine-ai fi,
Al meu eşti pe vecie!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Bine-ai venit, preludiu de chitară!...
Bine-ai venit, final de mandolïnă!...