joi, 5 noiembrie 2009

Cine sunt eu?

Se spune ca identitatea este ca o juxtapunere de ceea ce am fost, ceea ce suntem si ceea ce am putea fi. Cateodata credem ca identitatea noastra este statica, ca suntem una cu problemele care ne tin pe loc si numai stim ce altceva am putea fi. Defapt avem “mai multe identitati”, pe care le expunem in functie de context, persoana sau stare. Am fost: scolari, fiica cea mica, seful clasei; suntem: studenti, frati, iubiti, colegi; vom fi: parinti, nasi, PR-isti, masteranzi sau Marketing Creative Directori de succes. Avem o multime de fatete si probabil putini suntem constienti de ele in fiecare clipa.

Este esential sa facem diferenta intre ceea ce suntem si ceea ce credem noi (sau altii) ca suntem. Asa cum desenul Turnului Effel, nu este Turnul Effel in sine, nici identitatea noastra nu se confunda cu conceptia noastra despre identitate. Modalitatea in care noi ne percepem identitatea poate reprezenta o rampa de pornire in dezvoltarea noastra, sau din contra, poate fi un minus, un dezavantaj. De exemplu daca ne identificam permanent cu trecutul nostru, putem devein foarte simplu prizonieri ai acestuia, dar daca ne identificam cu potentialul nostru si privim catre ce am putea deveni intr-o zi, este foarte posibil sa ne autosustinem in propria evolutie.

Intr-o alta ordine de idei, am putea scrie la infinit despre cine suntem ca si persone sociale. Ca sa fiu mai concreta,spre exemplu, am putea scrie astfel:

  • · sunt suma succeselor mele si satisfactia pe care ele mi-au adus-o;

  • · sunt totalul calitatilor/defectelor mele;

  • · sunt eu atunci cand reusesc, cand sunt din ce in ce mai buna fata de cea care am fost;

  • · sunt eu cea care uneori (se) minte, (se) tradeaza, (se) pierde;

  • · sunt eu cea care uneori ma blochez, care nu a realizat intotdeauna ce si-a propus, sunt indoiala, neincredere, teama, furie.

Fiecare este unic in felul sau, avem gusturi si comportamente diferite, avem infatisari diferite dar totusi ceva ne tine impreuna, sau sta pentru a ne tine impreuna.

Cu siguranta toti putem face o lista cu motive care ne deosebesc de ceilalti. Eu sunt Roxana pentru ca:

  • ziua mea este in februarie si imi place ca m-am nascut iarna;
  • imi plac portocalele strugurii si ciocolata;
  • imi place sa nu am motive sa ma supar pe nimeni, dar daca se intampla din greseala, imi place sa nu trantesc usa dupa mine;
  • daca (chiar) ma supar imi place sa-mi treaca repede, sa nu tina supararea mai mult de o vreme de un betisor parfumat;
  • am incredere in cel de langa mine si am credinta ca si el are aceeasi incredere in mine;
  • nu-mi place sa ma trezesc dimineata;
  • imi plac freziile si zambilele;
  • imi place sa ma implic in proiecte de voluntariat si sunt deschisa spre orice tine de ONG-uri, advertising si PR



Toate preferintele, calitatile/defectele, pasiunile, convingerile si dorintele fiecaruia sunt inconfundabile si il definesc pe individ ca fiinta multiculturala si plurivalenta in societatea in care traieste. Imi place sa cred ca omul este rezultatul liber a tot ceea ce face si ce gandeste. Nu de putin ori suntem etichetati datorita actiunilor noastre sau a persoanelor cu care interactionam. Comunicarea interpersonala joaca un rol foarte important in descoperirea eului dar si in determinarea relatiilor dintre indivizi.

Mai mult, fiecare persoana se confrunta zilnic, in mod firesc chiar, cu anumite franturi de comunicare, fie ca este vorba despre o discutie la facultate despre filmul de aseara sau despre examenul din vara, fie ca este vorba despre un mesaj venit din partea unei reclame de pe un panou sau despre o cearta intre parinti la care noi suntem “spectatori”. Ne este mult mai confortabil sa ne selectam genul de discutie sau persoana cu care vrem sa interactionam, dar adesea se intampla sa nu fim pe aceeasi lungime de unda cu interlocutorul (oricare ar fi el) si atunci intervine conflictul. Odata cu aparitia conflictului, vin si o serie de consecinte(pozitive sau negative) care ne definesc pe noi ca si “comunicatori”. Unii se pricep mai mult, altii mai putin, in ceea ce priveste managementul conflictului comunicational, insa totul se rezuma practic la negocierea obiectivelor, la cat de capabili suntem ca sa gasim solutii de prevenire, aplanare sau eliminare a neintelegerilor dintre doi sau mai multi subiecti. Totul tine de selectii si presupozitii in relatiile noastre cu ceilati. Spre exemplu, sunt sigura ca majoritatea dintre noi facem in mod repetat (gandindu-ne mai mult sau mai putin) anumite alegeri, doar din simplu fapt ca suntem diferiti din mai multe puncte de vedere ( alegem Colgate si nu Cristal, ne place sa bem Pfanner in loc de Adria, preferam sapunul Dove in loc de Duru, si am opta detasat pentru Versace decat pentru Kenvelo).

Defapt, cu totii suntem ceea ce ne propunem sa fim, avem control relativ asupra alegerilor din viata noastra si ne place constant sa ne raportam la cineva mai bun decat noi. De ce? Pentru ca e firesc sa avem ca si etalon ceva ce ne stimuleaza in dezvoltare si nu invers. Tu cine esti...?




miercuri, 4 noiembrie 2009

azi a nins.


Astazi a nins. Am vazut cum a fulguit prima data aseara pe la 1 si ceva, si apoi dimineata cand mi`am dezlipit pleoapele. Soseaua era umeda si era un soi de vat de toamna tarzie. In casa era cald, si mai cu seama sub paturica. Trebuia sa plec de`acasa la 11 dar, de dragul somnului am intarziat un pic si m`am pornit pe la 11.30. Nu`i bai, tot acolo am ajuns:P Si chiar mi`a mers bine, cu toate ca se zice ca...cine se scoala de dimineata, departe ajunge; si eu am ajuns la fel de departe, dupa cum imi propusesem. O zi normala, fara nimic special in ea...exceptand ninsoarea poate prea matinala (fie ca e vb de ora 1, fie ca e vb de 10). De obicei, in anii din urma eram obisnuiti sa ninga prima data ziua, sa ne minunam cu totii de cat de fain e cand stai in casa cu coatele pe calorifer cu o cana de ceai de zameura/lapte cu scortioara/vin fiert( fiecare dupa preferinte) si priveste pierdut pe fereastra. Pe strada, toata lumea isi tinea nasul sub fular, toti erau grabiti incotro aveau treaba fiecare. Cu atat mai mult a fost o zi obisnuita, cu cat am avut o durere suportabila de cap...oare face o durere, o zi mai putin obisnuita spre deosebire de restul?! Hmmm... n`as zice, ce`i drept ca durerea si "cheful de nik" au fost suportabile.

Una peste alta, a fost totusi un inceput..si anume, inceputul iernii. De ce? Pentru ca a fulguit. La tine ce inceput a fost?

marți, 3 noiembrie 2009

Reputatie online?!

Vroiam acum sa incep cu un P.S. , dar il pastrez pt sfarsitul postului(altfel n-ar mai fi P.S. :P). Reputatie online!? Suna pompos...sau suna suuper pompos, daca vreti:)) Cum ne cream o reputatie online? De ce avem nevoie si de o reputatie online? La ce ne ajuta o reputatie online? ... sunt intrebari pe care unii dintre noi ni le punem intr-un anumit moment din "vaga" noastra existenta.

Nu mai putem nega importanta internetului si nici felul in care acesta incepe sa ne afecteze viata reala. Cel mai evident exemplu este cel al angajatorilor care au inceput sa caute informatii despre viitorii angajati via Twitter/ Facebook sau HI5 (hi5 mai putin, dar se practica:P ). Si atunci, nu vrei sa ii impresionezi online? (R: "Normal, doar vreau nenorocitul ala de job, stau de ceva timp si visez la clipa asta!" - raspuns clasic). Data fiind implicarea noastra in lumea virtuala cred ca e de datoria noastra sa va dam cateva sfaturi utile pentru a razbate si prin jungla cyber, nu numai cea de "beton". In primul rand ar trebui sa intelegem ca toate posturile noastre pe internet (fie ele discutii, topicuri in forumuri sau blogul personal) au un efect direct asupra noastra. Cel mai profi cu putinta ar fi sa ne asumam responsabilitatea faptelor noastre online asa cum o facem si in viata reala( in cel mai fericit caz:P)

Cred ca imi vin acum in minte 5 chestii pe care ar trebui musai sa le faci si care ajuta la construirea si imbunatatirea reputatiei online, prin care ar trebui(acum sau candva) sa ne impresionam angajatorul (sa ne ofere noua jobul si nu alticuiva:d)

1. Detine drepturile pentru numeletau.com/.ro

Un domeniu online nu mai costa o avere, asa ca, daca vrei sa fii sigura ca nimeni nu posteaza materiale nepotrivite intr-un site cu numele tau, ar fi bine sa achizitionezi drepturile pentru acel domeniu. In plus, acest domeniu poate fi anexat blogului tau si poti sa le arati celor din jurul tau care sunt cu adevarat pasiunile si aptitudinile tale.

2. Blogul tau

Din ce in ce mai multi angajatori din mass-media si zona creativa au inceput sa tina cont de munca depusa in sustinerea blogurilor. Daca nu ai experienta in domeniu, poti prezenta blogul personal ca mostra a deprinderilor tale.

3. Site-uri mici si mari

Spre deosebire de blog, un site e o dovada in plus a capacitatii tale de sintetizare si expunere a informatiilor primite. O aplicatie de amploare poate impresiona mai usor viitorul angajator. Insa, ca si in cazul blogurilor, este bine sa nu oferi detalii personale precum adresa, conturi, parole, sa nu-ti iei teapa, nu de alta:))

4. Limiteaza numarul profilelor

Cate profile online ai acum? Personal cred ca pot numi usor vreo 10, insa pe majoritatea m-am logat doar o data sau de doua ori, din an in Paste:-j. Pentru a evita neintelegeri ar fi bine sa iti limitezi numarul profilelor online, sa mentii doar cate va pe care le uploadezi periodic si nu te pot pune in situatii incomode (ar trebui sa te gandesti de doua ori inainte de a face comentarii nepotrivite sau sa uploadezi materiale compromitatoare).

5. Informatii pretioase

Posteaza pe bloguri sau forumuri informatii importante pentr u domeniul tau de referinta. De exemplu, daca lucrezi (sau ai de gand sa lucrezi) in domeniul PR&Adv. atunci trebuie sa te regasesti pe platforme care au legatura cu acest domeniu si nu pe cine stie ce minunatii.


PS: Am apucat sa scriu si postul de astazi, deci i'm ok:P. Sa va fie seara faina!